Psihopedagogie Speciala

Dezbateri,indrumari,sugestii si informatii in legatura cu depistarea si protezarea timpurie a copilului deficient de auz.Terapii auditiv-verbale pentru copilul care are dificultati de pronuntie si e hipoacuzic. Relatia parinti-copil cu deficienta auditiva, protezat sau cu implant cohlear.

RSS 2.0

TERAPIA PRIN EDUCAŢIE RITMICĂ ŞI MUZICALĂ

Ritmul înseamnă ordine, mişcare,  nu este ceva abstract, ci este însăşi viaţa.

Ritmul are forţa comună a vorbirii şi mişcării.

Îmbinarea jocului cu educaţia muzicală şi stimularea pe această cale a creativităţii elevilor îşi au origini în ţara noastră încă din anii 1930, prin Grigore Teodosoiu şi George Breazul.

Compozitorul german, Carl Orff (1895+ 1982), a conceput instrumente pentru realizarea educaţiei muzicale, iniţial destinate copiilor de grădiniţă şi şcoală primară.

Educaţia ritmică şi muzicală a copiilor cu deficienţe auditive dezvoltă atenţia, puterea de concentrare, ajută la cunoaşterea celor 5 (cinci) simţuri: văzul, auzul, mirosul, gustul şi simţul tactil (pipăitul). Acestea sunt posibile prin sensibilitatea  celor 5 (cinci) organe de simţ : ochiul, urechea, nasul, gura (limba), mâna (pielea) , care prin exerciţiu  se vor perfecţiona şi astfel copiii hipoacuzici vor beneficia de restabilirea echilibrului funcțional, asigurându-se astfel o bună integrare în mediu.

O altă componentă importantă a ritmului şi educaţiei muzicale este formarea şi dezvoltarea orientării copiilor în spaţiu şi timp.

În activităţile de ritmică se formează expresivitatea individuală, fiecare copil se dezvoltă ca un individ cu personalitate proprie şi cu putere de expresie liberă. Aceasta este influenţată şi de tipul de personalitate individuală (caracteristicile temperamentale ale fiecăruia). Acţiunile şi răspunsurile la diferiţi stimuli se învaţă în activităţile ritmico – muzicale,  stimulând flexibilitatea copilului la stimul – răspuns.  Răspunsurile declanşate de stimuli vor fi, cel mai adesea, rapide şi inconştiente, adică, nesupuse unui control din partea raţiunii, vor avea aşadar un caracter precipitat, emoţional.

A fi flexibil înseamna a fi capabil de o atitudine personală în cântărirea relaţiilor din iniţiativă proprie şi în stabilirea legăturilor umane rapide şi corecte în relaţia de joc. Înseamnă, ca elevul hipoacuzic să realizeze ceea ce i se cere, să se corecteze şi să se oprească când este cazul.

Comunicarea şi interacţiunea în grupul cu care se lucrează, la activităţile de muzică şi ritm, este importantă pentru asigurarea armoniei grupului,  oferind libertate fiecărui copil în participarea din cadrul grupului. Copiii trăiesc jocurile ritmice şi aduc propriile idei, astfel dezvoltându- se fantezia şi creativitatea fiecăruia.

Exerciţiile de la acitvităţile de ritmică şi educaţie muzicală  duc la o perfecţionare a comunicării verbale şi la apropierea copiilor deficienţi de auz de actul comunicaţional cât mai natural.

Rolul profesorului este de conducător al activităţilor de educaţie ritmică şi muzicală, de stimulare şi încurajare permanentă a fanteziei creatoare a copiilor şi de a oferi modele de optimizare a activităţilor. Improvizaţia este metoda didactică de bază a acestei activităţi.

                    IUBINDU-I ÎI PUTEM AJUTA!

 

 

Rodica Doina Cheregi


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Hosting gratuit oferit de Tanase Cosmin Romeo